E-Sănătatea Mea: ce poate face familia și ce nu, pentru un pacient

Pe scurt

Din 1 septembrie 2026, poți face o programare pentru altcineva de pe propriul cont, fără nicio împuternicire. Președintele CNAS a spus explicit că poate face asta un membru al familiei, dar și un vecin sau o persoană străină.

Cel care face programarea nu vede datele medicale ale pacientului. Programarea și dosarul sunt două lucruri separate.

Accesul la dosarul medical al altcuiva nu e rezolvat. Legea nr. 157/2026 nu conține nicio prevedere despre împuternicit sau reprezentant legal. CNAS spune că pacientul decide cine îi vede informațiile și la ce nivel — dar cum se dă acest acces nu e descris public la data acestui articol.

Îți faci contul tău. Cauți specialitatea, locul și data. Faci programarea pe numele pacientului. Atât.

Nu ai nevoie de parola lui, nu ai nevoie de o hârtie de la notar și nu ai nevoie ca el să aibă cont sau telefon. E cea mai directă soluție pentru un părinte care nu folosește internetul.

Ceea ce nu obții în schimb: nicio informație medicală despre el. Sistemul e construit astfel intenționat.

Există și un revers al aceleiași monede, bine de știut: dacă oricine poate face o programare pe numele tău, se poate întâmpla să apară în cont o programare pe care nu ai făcut-o tu. Nu e neapărat o greșeală de sistem. Verifică înainte să te alarmezi, și confirmă cu cine crezi că a făcut-o.

Nu poți vedea rețetele, trimiterile, scrisorile medicale sau istoricul de decontări ale altcuiva doar pentru că îi ești copil, soț sau îngrijitor principal. Rudenia nu deschide nimic în platformă.

CNAS a anunțat că pacientul va putea decide cine îi consultă informațiile și la ce nivel de acces. Asta e calea corectă și e cea pe care o așteptăm. Dar nicio comunicare publică nu spune încă unde se află acest control în cont, ce niveluri există, dacă se poate revoca și dacă se poate da cuiva din altă țară.

Până se lămurește, tratează accesul la dosar ca pe ceva ce nu ai.

Există o scurtătură evidentă: pacientul îți dă numele de utilizator și parola, iar tu intri „ca el". Multe familii vor face exact asta din prima săptămână.

Merită să știi ce cumperi cu ea.

• În sistem, tot ce faci apare ca fiind făcut de el. Nu există nicio urmă că a fost altcineva.
• Nu poți limita ce vezi. Primești tot, inclusiv lucruri pe care poate nu ți le-ar fi arătat.
• Dacă se supără cineva pe altcineva la un moment dat, nu există niciun mecanism de retragere în afară de schimbarea parolei.
• Dacă mai târziu apare accesul oficial cu niveluri, veți fi deja obișnuiți cu varianta fără limite, și e mai greu de dat înapoi.

Dacă totuși alegeți asta, alegeți-o împreună, cu voce tare, nu prin subînțeles. Spuneți explicit ce ai voie să faci: doar programări, sau și citit, sau și comunicat cu medicii. Scrieți-o pe hârtie, la vedere, undeva în casă. Un acord spus o dată se uită; unul scris se poate schimba.

Și nu intra niciodată în contul cuiva care nu știe că o faci.

Scenariul cel mai frecvent: copilul e în altă țară, părintele e în tratament în România.

Ce funcționează de la distanță, începând din septembrie:

• Programările. Le faci tu, din contul tău, cu datele lui. Nu depinde de nimic ce ai lăsat acasă.
• Contul lui, activat la medic. La următoarea vizită la medicul de familie, cu buletinul, i se poate crea contul pe baza CNP-ului. Nu are nevoie de smartphone.
• Adresa de e-mail. Aici e decizia care contează. Pe ea vine numele de utilizator. Dacă e o adresă la care ai și tu acces, ai practic cheia contului — vezi secțiunea de mai sus. Dacă e doar a lui, ai o graniță clară, dar ai și mai puține opțiuni când ceva se blochează.

Ce nu funcționează de la distanță: să îi faci tu identitatea ROeID. Verificarea e biometrică — selfie, filmare, citit cu voce tare — deci trebuie să fie el, cu telefonul în mână. Poți să îl ghidezi la telefon pas cu pas, dar nu poți face pașii în locul lui.

Folosirea platformei nu e obligatorie. Programarea telefonică și prezentarea la ghișeu rămân în funcțiune, iar medicul de familie continuă să facă tot ce făcea.

La medicul specialist, pacientul nu mai trebuie să prezinte trimiterea pe hârtie: medicul intră în noul SIUI, introduce datele lui, deschide fișa și vede documentul. Dar nu te baza pe asta în prima lună. Duceți hârtia cu voi.

Dacă cineva nu are internet și nu are pe nimeni să îl ajute, calea telefonului nu s-a închis. Nimic din ce se lansează în septembrie nu îi ia un drept pe care îl avea în august.

• Stabiliți acum, până la 1 septembrie, cine face programările. O singură persoană, ca să nu iasă două programări la același medic.
• Alegeți conștient adresa de e-mail pe care se face contul, și spuneți deschis cine mai are acces la ea.
• Legați crearea contului de o vizită deja programată la medicul de familie, cu buletinul în buzunar.
• Faceți o listă scurtă cu ce urmăriți în cont în prima săptămână: rețetele lunii, ultima trimitere, ultima scrisoare medicală.
• Nu aruncați dosarul de hârtie. Nu se știe cât istoric va fi vizibil în cont la început.

• Îmi puteți crea contul la următoarea vizită, pe baza buletinului?
• Există în cont o setare prin care pot da acces unei persoane din familie?
• Dacă fiul sau fiica mea face programarea, ce trebuie să aducă pacientul la consultație?
• Trimiterile mele vor fi digitale sau pe hârtie în lunile următoare?

Fă-ți contul tău, chiar dacă nu ești pacient. E gratuit, nu cere aprobarea nimănui și îți dă singurul lucru care funcționează sigur de la distanță din prima zi: capacitatea de a face o programare pentru omul tău.

Restul — accesul la dosar — se va lămuri în lunile următoare. Când se lămurește, revenim aici cu ce s-a schimbat.