Înțelegere / Info
Trei săptămâni de tăcere după diagnostic: ce a observat Irvin Yalom despre izolare
De ce amânăm să spunem cuiva că am primit diagnosticul, ce costă tăcerea și cum arată primul telefon, pornind de la observațiile psihoterapeutului Irvin Yalom. · 5 min de citit
Material în curs de verificare de către echipa medicală. Sursele folosite sunt listate la finalul paginii.
Notă editorială: Articol OncoDots despre ideile psihoterapeutului Irvin Yalom, aplicate la perioada de după un diagnostic oncologic. Citatele sunt fragmente scurte, în traducerea redacției, din volumele indicate la surse.
Se întâmplă des și aproape nimeni nu o spune cu voce tare: afli diagnosticul și nu spui nimănui. O zi, o săptămână, trei săptămâni. Nu din lașitate. Aștepți să ai o veste mai clară, aștepți să nu te mai tremure vocea, aștepți să găsești formularea care nu rănește.
Irvin Yalom, psihoterapeut existențialist și profesor la Stanford, a petrecut decenii lângă oameni care știau că mor. Ce a scris despre perioada aceasta merită citit înainte să intri în ea.
Nu boala doborâse oamenii
Yalom pornește de la o vorbă a lui La Rochefoucauld: nici soarele, nici moartea nu pot fi privite în față. Ne ferim ochii. E omenesc.
Dar observația lui despre pacienți este alta, și e mai utilă: mulți nu au fost doborâți de diagnostic, ci de camera goală de după. De faptul că, brusc, existau două lumi — a lor și a tuturor celorlalți — și nicio punte între ele.
Boala are un protocol. Izolarea nu are.
Luminile celorlalte bărci
Yalom reia des o imagine pe care i-a dat-o un pacient: chiar dacă ești singur în barca ta, e alinător să vezi luminile celorlalte bărci legănându-se în apropiere.
Merită observat ce nu promite metafora. Nu urcă nimeni în barca ta; nimeni nu poate. Fiecare traversează singur. Dar luminile schimbă ceva. Iar trei săptămâni de tăcere sting, cu propria ta mână, luminile din jur.
Nu există cuvinte magice
Aici e partea pe care Yalom o repetă cel mai insistent, pentru că el însuși a căutat-o decenii: propoziția care spune adevărul fără să rănească nu există.
A intrat de nenumărate ori în saloane simțindu-se un impostor, cu mâinile goale. Și totuși oamenii plecau mai puțin singuri din întâlnirile acelea — nu din cauza a ceea ce spunea, ci pentru că rămânea.
Dacă aștepți formularea potrivită ca să vorbești, vei aștepta la nesfârșit. Nu cuvintele rup izolarea. Prezența o rupe.
Ce poți face astăzi
Un singur lucru. Nu zece.
Sună o persoană. Una. Și spune adevărul simplu, fără pregătire: sunt bolnav, mi-e frică, nu vreau să faci nimic — voiam doar să știi.
Atât. Nu explica stadiul. Nu liniști pe nimeni. Nu-ți cere scuze pentru vestea proastă — nu e vina ta.
Iar dacă omul de la celălalt capăt bâjbâie, spune ceva stângaci sau nu spune nimic, nu e un eșec. E o barcă aprinzându-și lumina.
Dacă nu ai pe cine suna
Se întâmplă, și nu e un defect al tău. Într-un centru oncologic poți cere o discuție cu psihologul sau psiho-oncologul. Asociațiile de pacienți au grupuri de sprijin, inclusiv online. Un medic de familie poate fi primul om căruia îi spui.
Ce contează nu e cine e persoana. E să nu duci și săptămâna a patra singur.
Fă asta acum
Citește mai departe
Ce poate și ce nu poate face mindfulness-ul în cancer
Programul MBSR al lui Jon Kabat-Zinn, ce arată studiile în oncologie pentru anxietate, somn și oboseală, și de ce nu este un tratament al tumorii.
Să-ți citești dosarul medical și să ceri o a doua opinie
Cum ceri acces la propriile documente medicale, ce întrebi înainte de o decizie importantă și cum se cere o a doua opinie fără să amâni tratamentul.
Informațiile de pe această pagină au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultația medicală.